Despre rușine și borcanul de negrilică sau poate despre vulnerabilitate și borcanul de negrilică

Cine mă cunoaște cred că știe deja că în ultimii ani am făcut o mare pasiune pentru Brene Brown si pentru munca ei legată de vulnerabilitate, rușine, și schimbarea de perspectivă a celor 2.

Nota bene: De când cu pandemia, pe lângă cărțile revelatoare, TedTalks si alte apariții ale ei, a venit și cu un podcast în care vorbește despre munca ei și are și invitați parteneri de conversație foarte valoroși.

Revenind totuși la titlu și, poate legătura dintre toate astea.

Contextul:

În ultimele 2 săptămâni am participat la cursul de gătit al unei prietene. Urmarea cursului… mai multe condimente, în special din India și Asia, în bucătăria și viața noastră. (Ioana un mare mulțumesc că „Nivelul Condimente” a fost dezlegat cu extra-features!) Printre ele și unul mai local așa – negrilica sau chimenul negru. Nu am în casă și nu am găsit pe la magazinele din preajmă așa că am cerut de la cineva care știam sigur că are – mama domnului 😀 (nu râdeți că e importantă și persoana de unde am cerut în toată schema asta)

Cer ieri, astăzi găsesc borcănelul frumos ambalat numai bun de folosit. Cum eram pe drum spre unde mergeam l-am luat și l-am pus în rucsac. Firește că am uitat aproape instant de el.

Am umblat de mai multe ori prin rucsac căutând diverse, luând și punând înapoi alte cele și cumva nu am mai dat de borcănel încât să îmi amintesc că e acolo.

Întâmplarea:

Pățania zilei de azi se întâmplă acum câteva ore într-un market în care merg frecvent lunea să fac cumpărăturile noastre săptămânale. Prin „călătoria” mea printre rafturi am mai căutat câte una alta în rucsac deci s-au mai bulversat câte cele pe acolo și firește că tot Nu am dat de borcănel astfel amintindu-mi că e acolo… pun în coș cam ce aveam în plan, merg la casă, pun pe bandă și cum partea responsabilă din mine umblă de câțiva ani buni cu plase de pânză la purtător dau să scot aceste plase. Cu sârg și elan o găsesc pe cea mare, trag cu încredere șiiii …. ghiciți singuri ce s-a întâmplat? Aplauze vă rog! Borcănelul meu de negrilică tocmai atunci s-a decis să își facă simțită prezența în rucsac și viața mea făcând un spectaculos salt înainte încheiat pe podea. Cu el bucăți, mici și multe, și cu tot conținutul vraiște in jur.

Acum sper că vă imaginați că nu eram singură în ditamai magazinul și că nu eram singură nici la coada de la casa de marcat :))))

Post-fapt:

Pfuai năvala de gânduri și emoții și voci contradictorii. N-am „văzut” de mult armata desfășurată așa clar ca astăzi. Au venit cam toate în același timp, țipând la fel de tare, cerând întâietate și drept pe cum să mă simt și cine are dreptate.

Cavalerii Apocalipsei – adică ai vinovăției și rușinii – au fost:

  • Tocmai te-ai făcut de râs în fața la atâta lume
  • Oare ce zic toți oamenii ăștia acum despre tine
  • Să îți fie rușine că îi faci pe toți să aștepte
  • Oamenilor mari și responsabili nu li se întâmplă așa ceva
  • Cum îl suni acum pe H să îi spui că ai „distrus” ce ai primit de la mama
  • Cum îi spui ei când te întreabă de el că…. l-ai spart
  • Să nu te uiți în ochii lor că se rupe pământul în două

Conducătorii Eroi – cei pe care i-am descoperit, crescut, hrănit în cei 15+ ani de psihoterapie:

  • E ok. Esți ok!
  • Respiră!
  • Rușinea nu e potrivită în acest moment
  • Oricui se poate întâmpla și nu e o catastrofă
  • Ține capul sus! Ai voie și poți să ții capul sus
  • Oamenii ăștia sunt străini – de cei dragi nu ți-ar fi rușine nu ai de ce să îți fie nici acum
  • Eticheta asta nu o lipim de noi
  • Viața ta continuă
  • Tot tu și tot adult ești chiar dacă s-a spart borcanul

Cam astea le țin minte acum post-eveniment. Posibil să mai fi fost și altele.

Simpatică a fost doamna de la casă care, după ce mi-am cerut scuze, îmi tot repeta că nu am de ce să mă stresez, că se întâmplă, că uite acum vine cineva și se rezolvă.

Am tras aer în piept, am ridicat capul și mi-am îndreptat spatele, m-am uitat la oameni (chiar dacă nu în ochii lor) mi-am pus cumpărăturile în plasă și am achitat.

Și, da, lumea nu s-a sfârșit pentru că am spart un borcan de negrilică în mijlocul unui supermarket.

A fost foarte interesant să mă uit la această desfășurare de forțe care s-a manifestat în mine. Să pot sesiza și mai ales să aleg înspre care dintre cele 2 tabere îmi duc energia. Pe cine vreau să hrănesc în acel moment: Cavalerii sau Conducătorii / lupul alb sau cel negru

Rușinea este una din temele cele mai frecvent întâlnite de mine în munca cu clienții mei. Are forme diverse, rădăcini puternice, ancore grele, legături întortocheate. E și „alunecoasă” și cam ca o ceapă de complexă: crezi că ai descoperit si re-așezat povestea și când colo mai e o foaie dedesubt, mai e o alee paralelă sau perpendiculară, mai apare de niciunde încă o dată.

Ni se insuflă rușinea de mici. O fac toți adulții din jurul nostru într-o formă sau alta. Și pentru ce? Credeți că ne face mai buni? Sau îi face pe ei mai buni? Eu cred că nu.

Am pomenit-o pe Brene Brown la început pentru că cred cu tărie că fiecare din noi poate beneficia enorm din munca ei. Că fiecare din noi putem să ne facem viața un pic mai blândă și senină dacă învățăm ceva de la ea și din munca ei.

Asta e „pastila mea de vulnerabilitate” pe care îmi e greu sa o înghit, dar și mai greu să o pun aici, acolo în lumea largă!

P.S.: public textul ăsta cât de repede ca să nu mă prindă din spate „piticul” rușine 😉

2020 READING CHALLENGE

52 de săptămâni în 45 de cărți:

  1. Ultimul regat – Bernard Cornwell
  2. The Black Book- Ian Rankin
  3. Zuleiha deschide ochii – Guzel Iahina
  4. Ce stiu cu adevarat – Oprah Winfrey
  5. Cartea numelor – Jill Gregory & Karen Tintori
  6. Pacienti narcisici, terapeuti incepatori – Steven Huprich
  7. Mindfulness pentru incepatori – Jon Kabat-Zinn
  8. The four agreements – don Miguel Ruiz 
  9. Patriarchy Stress Disorder – Valerie Rein
  10. De la terapeut la coach – Julia Vaughan Smith
  11. Darul maniei si alte lectii de la bunicul meu Mahatma Gandhi – Arun Gandhi
  12. Universul te sustine – Gabrielle Bernstein
  13. Femeia nisipului – Kobo Abe
  14. Resurrection men – Ian Rankin
  15. Noapte buna, insomnie – Gregg Jacobs
  16. Legea compensatiei divine – Marianne Williamson
  17. Daca strada Beale ar putea vorbi – James Baldwin
  18. Intre lume si mine – Ta-Nehisi Coates
  19. Ura cu care lovesti – Angie Thomas
  20. Pacienta tacuta – Alex Michaelides
  21. De-a v-ati ascunselea – Ian Rankin
  22. Curajul de a nu fi pe placul celorlalti – Ichiro Kishimi, Fumitake Koga
  23. Cele cinci niveluri ale atasamentului – don Miguel Ruiz Jr. 
  24. Barbatul de 100 de ani care a sarit pe fereastra si a disparut – Jonas Jonasson
  25. Intelepciunea Psihopatilor – Kevin Dutton
  26. Psihologul meu de c**t – Michelle Thomas
  27. Contesa Aneke – Cristina Nemerovschi
  28. Fericit pana la adanci batraneti – Paul Dolan
  29. Copiii din ceata – Laura Stirbu
  30. Poate ar fi bine sa discuti cu cineva – Lori Gottlieb
  31. Curajul de a fi fericit –  Ichiro Kishimi, Fumitake Koga
  32. #confuz – Alex Andronic
  33. Darul psihoterapiei – Irvin Yalom
  34. Acolo unde femeile sunt regi – Christie Watson
  35. Cum sa spui Nu – Marie Haddou
  36. Calul balan – Agatha Christie
  37. Acolo unde se avanta vulturii – Alister Maclean
  38. Fata si noaptea – Guillaume Musso
  39. Cianura pentru un suras – Rodica Ojog-Brasoveanu
  40. Spionaj la manastire – Rodica Ojog-Brasoveanu
  41. Disparitia statuii din parc –  Rodica Ojog-Brasoveanu
  42. Death in the clouds – Agatha Christie
  43. Ragdoll Ultima zi – Daniel Cole
  44. Un apartament la Paris – Guillaume Musso
  45. Povestea ta a inceput demult – Mark Wolynn

Mulțumesc

Și de mi-aș spune mulțumesc
Atunci când simt că iar greșesc
Și de aș sta un pic să mă gândesc
La ce înseamnă mulțumesc

Au fost momente de-ncercare
Ce au adus cu ele și mult rost sub soare
Și toate au venit la timpul lor
Călăuzindu-mi pașii în felul lor

Și de ar fi să arunc privirea-n spate
Spre poveștile uneori îndurerate
Tot aș găsi puterea să-mi grăiesc
Un sincer si cald mulțumesc