A practica

Pentru tine ce înseamnă a practica / practică? Și mai mult, dacă stai puțin să analizezi viața ta de zi cu zi tu practici ceva?

Zile astea întreba cineva pe un grup de cursanți de tango ce e practica? Și care e diferența între ea și milonga (care e petrecerea unde se dansează doar ă nu înveți, nu repeți, te distrezi)

Când am văzut întrebarea cumva m-a dus gândul la tot felul de postări pe care le mai văd prin social media în care oamenii caută, în principiu, niște soluții magice la probleme sistemice – kg, oboseală, somn, burnout ca să numesc doar câteva dintre ele. De multe ori printre comentariile la postările acestea apar recomandări serioase și pertinente, care sunt sustenabile pe termen lung și care de multe ori nu presupun prea multe resurse externe, dar presupun implicarea directă, consistentă, conștientă și intenționată. Presupun repetiție, testare și ajustare, repetare, repetare, repetare sau cam ce înseamnă pentru mine Practica!

Oare când pierdem obiceiul ăsta? Dacă e să ne uităm la cum învață diverse abilități copiii putem să constatăm că ei practică/exersează ceva până le iese. Și de multe ori și după până îmbunătățesc și performează.

Putem să luăm ca exemplu mersul: pană să ajungă să facă 2 pași un copil are tot felul de etape de exersare. Și nu cedează când nu îi iese (din prima!). se frustrează, așa e, dar continuă să practice. Și apoi reușește să se ridice, face 1-2-3 pași și tot nu se oprește. Nu se crede „gata învățat” ci continuă să exerseze nou abilitate până ajunge să îi iasă așa bine că nici nu se mai gândește la ea. La fel e și cu dusul ligurii la gură. Fiecare dintre noi am dat și pe lângă de nenumărate ori înainte să reușim să mâncăm în timp ce ne uităm la un serial (insert face palm)

Am de multe ori senzația că noi adulții ne așteptăm să ne iasă din prima și să nu fie nevoie să exersăm/practicăm prea mult. Ne simțim lejer ofensați la gândul, ideea, propunerea de practică. Mai ales dacă e vorba de lucruri pe care noi le considerăm „simple” sau că ar trebui să ne iasă din prima. Mă pot gândi la mâncat sănătos, sport/mișcare, rutină de somn, scris, citit, vorbit în public, dans, croșetat și multe altele.

Și totuși dacă mergem să facem școala de șoferi de exemplu ne cam dăm seama că ne trebuie practică. Că iau permisul după examen dar nu conduc relaxat și senin. Că starea asta vine după ce am ore de condus, adică fix de practică!

În engleză se zice „practice makes perfect” – practica duce la perfecțiune! Și atunci oare ce putem face șă practicăm maimult și mai des ce vrem să ne iasă mai bine? Măcar o dată pe săptămână dacă nu zilnic. Și probabil că s-ar simți diferența mai degrabă mai devreme tocmai pentru că facem ceva ca să exersăm!

Răspunsul la întrebarea din grupul de tango: practica e pentru practicat ce învâțăm la curs, pentru feedback, pentru testat, pentru întrebat, pentru repetat!

*acest text e scris cu intenția de a practica scrisul 🙂