Am dat de materialul acesta scris cu foooarte mulți ani în urmă. Aș zice că pandemia a mai schimbat câte ceva din ce zicea atunci și, în același timp, rămân la părerea de atunci că munca de acasă e mai mult despre circumstanțe decât despre un profil psihologic anume…
- Care este profilul psihologic al celui care lucreaza de-acasa?
De acasa pot munci persoanele pentru care nu asta este procuparea principala. De exemplu studentii sau mamele care isi petrec timpul in primul rand cu copii. Mai pot muncii de acasa persoanele carora le e greu sa se deplaseze sau pensionarii. La fel, antreprenorii pot alege ca o parte din munca sa o faca de acasa, mai ales daca au ajuns la un punct in care business-ul lor nu are nevoie de prezenta lor permanenta. Persoanele care pot sa munceasca singure sau care fac activitati care nu sunt legate de o echipa si prezenta lor fizica in acea echipa pot sa munceasca, de asemenea, de acasa. Nu cred ca exista un „profil psihologic” specific pentru cei care muncesc de acasa, ci mai degraba un set de circumstante care duc la alegerea unei astfel de solutii astfel incat sa fie functionala pentru viatat de zi cu zi a acelei persoane.
- Care sunt avantajele si dezavantajele in plan psihologic si social cu care se confrunta cel care lucreaza la domiciliu? Ce impact psihologic are munca la domiciliu?
M-as gandi in primul rand la unul din beneficiile pe care le poate avea munca la domiciliu pentru studenti – au timp sa se ocupe si de scoala. Pot sa faca asta in timpul liber, fara sa fie constransi de un program fix la birou. La fel, un beneficiu legat de gestionarea timpului poate fi si pentru mamici. Nu sunt nevoite sa plece de langa copii, dar poate au timp si pentru activitati profesionale si astfel pot imbina cele 2 aspecte. Astea sunt doar 2 exemple, dar beneficiul legat de gestionarea timpului poate fi aplicat probabil la mai multe categorii de persoane care muncesc de acasa. Asta se poate transfora si in dezavantaj daca nu reusesc sa am un management bun al timpului. E posibil sa nu mai fiu eficient pentru ca avand posibilitatea sa gestionez timpul dupa bunul meu plac, aloc acum 5 minute pentru munca, 15 peste o ora si tot asa. Iar la final o sa vad ca am consumat mult timp pentru o sarcina pe care poate o puteam finaliza mult mai repede daca aveam un program.
Muncind de acasa poate fi dificil uneori sa raman focusat si motivat pe ceea ce fac. Daca nu am interactiunea si contact cu alti oameni care fac ceea ce fac si eu sau care muncesc pentru a avea sentimentul de apartenenta, sustinere si intelegere e posibil sa nu ma simt motivat sa fac ceea ce am de facut. Daca am o sarcina dificila, care imi provoaca resursele, poate fi mai usor sa merg mai departe daca vad in jurul meu alti colegi care au aceleasi provocari sau care reusesc sa isi faca sarcinile indiferent cat sunt de dificile. Sau pur si simplu pot cere un sfat care imi poate usura munca.
Printre dezavantaje as mai mentiona posibila izolare. Aceasta este in stransa legatura cu comoditatea si comfortul de a muncii de acasa, care sunt incluse la capitolul avantaje. Totusi ele se pot transforma in capcana care sa duca la izolare. Aici poate contribui si lipsa unui program fix. Daca muncesc cand am chef e posibil ca eu sa muncesc la ore la care prietenii mei se intalnesc pentru a se relaxa si astfel ajung sa nu ma mai vad cu ei. Sau poate sunt obosit si dorm in acea perioada pentru ca am muncit toata noaptea.
Izolarea sociala nu este benefica nimanui. Interactiunea cu oamenii si mediul ne ajuta sa ramanem alerti, sa crestem si sa invatam permanent ceva nou.
Plafonarea poate fi o alta consecinta a izolarii. Chiar daca am internetul ca resursa de informare, interactiunea cu ceilalti ma poate ajuta sa procesez si sa prelucrez informatiile in moduri diferite.
Mediul social ofera o retea de suport si de dezvoltare utila si necesara individului pe care e preferabil sa nu uitam sa o folosim.
*scris in noiembrie 2010 pt adevarul